Se așternu din nou o liniște de ceară
Așa cum mai fusese într-o zi...
Iar gândurile nerostite se-așezară,
Topind-o într-un fel nedefinit...
Amprenta-i caldă- acum și foarte, foarte clară,
Ca urma de sigiliu pe vechile înscrisuri ...
Este o urmă ...a fricii în liniștea de ceară...
Este o urmă a fricii care-a trecut în visuri...
No comments:
Post a Comment