SECUNDA

E timpul să mă dau doi pași în spate
Și să privesc de-acolo, cu caldă detașare!
Doi pași cât o secundă pierdut-odată-n noapte,
Ce s-a făcut nisip și s-a întors în mare...

Am tot sperat că voi recupera secunda...
Dar ea e încă-n mare sau poate chiar pe mal...
Și doar atunci când va iubi cu-adevărat clepsidra
Va fi iar TIMP, curgând ...atemporal...

E timpul să mă dau doi pași în spate
Și să accept senină cam tot ce va veni...
Va fi iar TIMP? Ori poate-acea secundă
Un mic mărgăritar va deveni...

Indiferent ce drum o va alege,
Cu siguranță SCOICĂ nu voi fi!
Voi fi tot eu, CLEPSIDRA, se-nțelege :),
Cu o secundă-n minus, ce veșnic va lipsi....