Ca de 8 martie...

Când pleacă o persoană din viața ta te gândești că vei trece peste asta, oricât de greu ți-ar fi...
Când pleacă două persoane dragi din viața ta sau mai multe :), într-un interval relativ scurt de timp...ei, atunci începi să-ți pui niște intrebări...:(
"Doliile" se compun, iar rezultanta este ceva mare și negru care iți acoperă parcă bucuria pe care ar fi firesc să o regăsești în lucrurile simple...
Probabil că ai nevoie de ceea ce se întâmplă dar asta nu te împiedică să te întrebi "de ce", "care-i sensul"????
Răspunsurile s-ar putea să te confuzeze, să nu-ți convină, să nu fie cele reale, să te doară....

Te mai uiți o dată în oglindă încercând să-ți zâmbești...nu-ți iese...dar mai încerci, fără să schimbi oglinda :)...

E de preț dacă lângă tine se află o persoană care nu te-a lăsat niciodată...MAMA...
Bine, nu orice fel de mamă...o mamă ca a mea :)!

Mama mea a putut întotdeauna să mă țină în brațe, chiar atunci când greșelile mele păreau de neiertat, chiar dacă totul se prăbușea și în jurul ei...
A găsit întotdeauna resurse să mă sprijine și să nu mă judece, pentru simplul, foarte simplul fapt că iubirea ei pentru mine a acoperit întotdeauna furia sau prejudecatile.

Ce simt acum? Chiar dacă multe se surpă aparent în jurul meu,simt mâna mamei strângându-mă blând...

A fost întotdeauna acolo...
Ea nu mi-a amintit că mă ține de mână decât când am avut nevoie...ca acum...

Știu că toate lucrurile prin care trec eu acum nu constituie neaparat un cadou de 8 martie pentru ea...
Cel mai frumos cadou pentru ea ar fi ca eu să fiu fericită...
Despre asta e iubirea...iar mama mi-a oferit întotdeauna lecția asta...
Așa că, de acum, când mă voi uita în oglindă o voi vedea și pe ea, în spatele meu, cuminte, fără să mă deranjeze în decizii sau acțiuni, vorbind câteodată cu îngerașii pentru mine ...și asta mă va ajuta să zâmbesc mai repede...poate chiar de mâine...